pământul se zbate-n agonie
sub greutățile zilei și noi
nu găsim scăpare de sub arșița nesuferită
decât în apele mării
iar tu mă privești
și văd în ochii tăi albaștri
o mare care-ar putea cu iubirea sa
să potolească
toate sufletele însetate ale acestui pământ
țărână sunt,dar totuși fierb
întocmai ca apa
atunci când setea
trece dincolo de marginile firii.
====================
Gingașa mea floare
Cu aroma fericirii tale
viata mi-o umpli
Si ale tale petale
Le voi săruta mereu
Ca să-ți mulțumesc
Pentru că floare fiind
Știi să mă iubești cu toata
ființa ta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu