joi, 24 iunie 2010

*dedicate domnisoarei A.T.*

Ce bine ca te-am cunoscut
Atunci cind culorile
Pareau palide,sterse
Cind lumina nu imi mai bucura
ochii orbindu-ma

Ai aparut Tu
O chip divin in fata mea
Tu zimbet,tu privire inocenta
Intruchiparea gratiei si bucuriei
Cum de-ai ratacit
In mrejele mele ....
************************


Oceane necercetate sunt ochii tăi
în care mă pierd
Ca în abis
Ades căutindu-ţi privirea
Cu ochi-mi

Sunt atit de adinci
si amăgitoare
Apele lor
Încît mă întreb :
Ce-ar putea ascunde ??

De-aş coborî  în adînc
Mă tem că n-aş fi
În stare
Să dau de vreun capăt
Şi m-ar înghiţi atunce'
Gîndurile tale

Iară dacă
Naufragiat voi fi
Şi aruncat pe ţărm
M-oi intreba
Pe care uscat mă aflu ??

Unde sunt toate?
Cum de încap
intr-o simplă privire?

Iubit-o, ţine-mă strîns
De mînă;
mi-e teamă  să nu mă inec
In privirea ta

2 comentarii:

  1. Ce ar fi daca te-ai scufunda in privirea ei de mare?
    Exista viata si sub apa ,nu?

    RăspundețiȘtergere
  2. pai eu m-am si scufundat cu gindul in adinc
    si sunt destule vietati,adica gindurile ei rapitoare ;-)

    RăspundețiȘtergere