E atit de frumos acest tablou inca viu,dar deja amenintat de pieire,incit incep sa cred ca viata aici e de prisos...toamna stie cel mai bine cum sa-si masoare trecerea si sa faca din asta un vis frumos...Stiu: am trait in toamna in viata asta scurta a mea mai mult decit in mine insumi...am lasat sufletul sa se ascunda dincolo de cortina frunzelor cazatoare,sa se ascunda de trecatorii ce ma priveau nemiscat ca o stinca in fata unui artar...
Cine-a zis ca trecerea nu poate fi frumoasa....probabil a iubit prea mult clipa,pina intr-atit,incit nu s-a putut lasa de ea... Femeie ce stie sa cada frumos e Toamna...Barbatul sau-timpul o pune in genunchi ca in fata unui altar pe care s-ar sacrifica Dumnezeu pentru noi,ea inchina lasind sa-i cada rotindu-se saruturile ingalbenite ale clipei din coroana ce-o poarta... Nu-ti fie teama sa te consumi,caci atunci iti va fi teama sa traiesti...doar traind poti intelege cit e de frumos sa te treci. M-am nascut cind toamna era moarta deja,decembrie..nametile au reusit sa ascunda urmele sacrificarii ei...dar de atunci,ani la rind, am inceput s-o iubesc tot mai mult...pentru ca sufletul meu s-a copt in atitea toamne ce-au trebuit sa moara in mine...
Poate ca fara toamna,n-as fi pretuit atit viata ce mi s-a dat s-o zidesc...,dar ea m-a intemnitat in mine ca sa ies prin mine afara,cu sufletul deschis pentru a intimpina pe altul...pentru a-i imparti din caldura mea ce-o port in fiecare toamna. "Vai de voi ce nu va stiti a jertfi frumos ca mine"-vroia sa spuna ea, "Nu veti fi niciodata cu adevarat oameni daca nu veti sti sa-mi iubiti aleile inserate pe care veti rataci".Niciodata ea nu e mai frumoasa ca atunci cind mergi tacut si intelegi cum i se fringe trupul pentru trecatori.. Ahh...toamna...suspini...cit de mult ne-ai iubit fara ca noi sa te fi ascultat. Poetii stau rataciti prin bancile din parcuri,admirind tacuti , si parca gemind la fiece frunza cazinda,ii pot auzi cum ingina o doina invatata de stramosi in toamnele acelea grele,cind erau pe ses cuprins de ceata ,cu turmele,linga rug,cu cojoacele-n spate : "Pustiitu-m-ai ,dorule,ceata in oase mi-a patruns si vintul rece sufletul mi l-a rascolit.Simt gerul cum vine din departarile mute...".Ahh stramosii mei,bravii mei stramosi,erau mai aproape de glie decit noi,dar si cerul era mai aproape de ei... . De noi departe sunt ambele in acest parc daca nu stim sa iubim...
c'est vraiment divine...tu es mon exemple...je t'admire,mon cher ami...
RăspundețiȘtergereimportanta e doar "setea de putere " dupa cum zicea si Nietzsche ,shi restul doar dupa parereamea nishte aberatii
RăspundețiȘtergereCe e dragostea ???
RăspundețiȘtergeredragostea ,e sete de putere
Putere de a stapini viata
Viata ce e continuitatea existenetei
Existenta ce devine moarte
Moarte ce devine eternitate
Eternitate ce devine absolut de putere
Energie pura